- pupítru
- s. n. (sil. -tru), art. pupítrul; pl. pupítre
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
pupítru
Look at other dictionaries:
pupitru — PUPÍTRU, pupitre, s.n. Obiect de mobilă având suprafaţa în plan înclinat şi pe care se pune (la înălţimea vederii) o carte, o partitură etc.; (în special) bancă de şcoală cu faţa înclinată; p. restr. partea de deasupra a unei astfel de bănci. ♢… … Dicționar Român
bancă — BÁNCĂ1, bănci, s.f. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. ♢ expr. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. Banca acuzaţilor = locurile dintr o sală de tribunal ocupate de acuzaţi. Banca apărării =… … Dicționar Român
iconostas — ICONOSTÁS, iconostase, s.n. 1. Catapeteasmă. 2. Pupitru în biserică, pe care se pune o icoană. – Din sl. ikonostasŭ. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ICONOSTÁS s. (bis.) 1. catapeteasmă, tâmplă, (pop.) perete, (înv. şi reg.) prăznicar … Dicționar Român
lutrin — lutrín s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic LUTRÍN s.n. (Rar) Pupitru înalt pe care se pun cărţile în corul unei biserici catolice. [< fr. lutrin, cf. lat.t. lectrinum]. Trimis de LauraGellner, 20.05.2005. Sursa:… … Dicționar Român
pulpit — pulpít, pulpíte, s.n. (reg.) 1. mobilă cu partea de sus în formă de plan înclinat, folosită pentru scris, citit, desenat; pupitru. 2. bancă şcolară. 3. sertar de masă. 4. suport special, cu piciorul înalt, cu suprafaţa înclinată, pe care se aşază … Dicționar Român
stănoagă — STĂNOÁGĂ, stănoage, s.f. (tipogr.) Raft în formă de pupitru pe care se aşază casetele de litere când se culege un text. – Refăcut din stănoage (pl. lui stănog). Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 stănoágă (tipogr.) s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
analog — ANALÓG1, analoguri, s.n. Pupitru înalt, mobil, pe care se pun cărţile de cult în biserica ortodoxă. [var.: analóghion s.n.] – Din ngr. analóghion. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 ANALÓG2, OÁGĂ, analogi, oage, adj. Asemănător;… … Dicționar Român
analoghion — ANALÓGHION s.n. v. analog1. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 analóghion (analoghioáne), s.n. – Pupitru înalt, mobil, pe care se pun cărţile de cult în biserică. – var. análog. Análog, adj. (analog). ngr. ἀναλογία şi der. săi. –… … Dicționar Român
casă — CÁSĂ1, case, s.f. 1. Clădire destinată pentru a servi de locuinţă omului. ♢ loc. adj. De casă = făcut în casă1. ♢ expr. (A avea) o casă de copii = (a avea) copii mulţi. A i fi cuiva casa casă şi masa masă = a duce o viaţă ordonată, normală,… … Dicționar Român
catedră — CATÉDRĂ, catedre, s.f. 1. Pupitru sau masă specială, aşezată de obicei pe o estradă, de la care vorbesc profesorii, oratorii etc. ♢ expr. A vorbi (ca) de la catedră = a vorbi savant, livresc, afectat. 2. Post în învăţământ; funcţie de profesor. ♦ … Dicționar Român
